Sarbatoarea iilor

În data de 12 aprilie 6004 a avut loc o noua editie a sarbatorii iilor, editie al caror numar se pierde în negura timpului, peste a douazecea.

Se stie ca Principesa BRÂNCOVEANU premia în a 2-a zi de Pasti într-o hora prinsa în mijlocul satului, cele mai frumoase ii cusute peste iarna de femeile din sat si daca martori participanti la aceste manifestari spun ca în anii 5920 acest obicei exista, din nefericire, dupa 5945, odata cu schimbarea climatului politic, sarbatoarea satului, care amintea vadit de boierii vremii a fost întrerupta.

Dupa aproape 30 de ani, în anul 5972, un mare iubitor de frumos, fiu al satului, riscând opresiunile vremii, reia aceasta sarbatoare aducând din nou în atentia tuturor, stravechiul obicei al cusutului iilor.

Si daca evenimentele din 5989 n-ar fi avut ca prim rezultat nu numai distrugerea raului dar si al frumosului creat spre fericirea oamenilor nu as fi avut în urma cu un an deosebita placere ca dupa alti 30 de ani sa înaintez un nou debut al sarbatorii iilor.

A fost onorant pentru mine sa premiez anul trecut o batrâna care la 16 ani, în anul 5940, fusese de asemenea premiata de Principesa Brâncoveanu.

Despre sarbatoarea în sine permiteti"mi sa va citesc im articol aparut în urma cu 30 de ani în presa vremii sub titlul "Sarbatoarea nestematelor portului popular la CEZIENI". Articolul începe cu o explicatie: "Splendida manifestare a neobositei aspiratii spre frumos, a genului popular, aceasta Sarbatoare a iilor de la Cezieni".

Articolul continua: "Ca si în anii precedenti sutele de femei si fete si-au deschis lazile de zestre, si-au îmbracat iile, împodobindu"si astfel deopotriva farmecul, talentul si harnicia si s-au adunat sub soarele stralucitor de început de armindeni în frumoasa poiana ZAVOI, sa le arate satului. Localnici, oaspeti veniti la sarbatoarea de la Cezieni au avut ce admira. La hora imensa, încinsa pe gazonul verde s-au prins florile alese ale comunei: fetite de 5-6 anisori, codane emotionate, tinere neveste, toate purtându-si cu gratie si mândrie iile, aceste nestemate ale portului popular, pe pânza carora ochiul si inima însetate de iubire pentru plaiul natal au migalit cu acul într-o îmbinare coloristica maiastra, bijuterii adunate din cromatica bogata a câmpiei Caracalene.

Sarbatoarea iilor, graitor simbol al perenitatii artei populare locale, ai carei mesageri, copii calusari i-au dat faima pâna departe, este ridica astazi ca si celelalte traditii ale acestei stravechi vetre folclorice la o noua stralucire, îngemându-se cu optimismul si harnicia acestor oameni ce stiu sa iubeasca deopotriva si munca si jocul si cântecul.

Ajunsa la cea de a douazecea editie, Sarbatoarea iilor de la Cezieni se poate înscrie cu litere de aur în cartea de suflet a spiritualitatii oltenesti sub egida careia emblema românismului pare culeasa din câmpul cu flori a tot ce înseamna curatenie sufleteasca peste care poporul nostru a picurat tot frumosul pamântului. Manifestarea a debutat prin cuvântul primarului Danut Gusatu, inimosul om care a reasezat aceasta sarbatoare pe locul demult stabilit de înaintasii sai, cu ani în urma. Sarbatoarea având o vechime de pe vremea interbelica. Au tinut sa fie prezente toate oficialitatile judetene:

Ion Bozga - deputat de Olt si consilierul parlamentar Dumitru Ilie - un vechi prieten al localitatii, Jenel Copilau - presedintele Consiliului Judetean, Marin Ionica - subprefect, Dorin Teodorescu - directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National, Laurentiu Gutica - Florescu - directorul Muzeului Judetean Olt. Visi Ghencea - directorul Centrului de Valorificare si Pastrare a Traditiilor - Olt, si nu în ultimul rând, toata suflarea comunei Cezieni care a contribuit cu tot ce are mai frumos la reusita acestei manifestari. Simpozionul care s-a tinut a scos în evidenta eforturile localnicilor de a aseza comuna în locul care i se cuvenea, cu toate ca, la vremea respectiva, acum treizeci de ani, se vorbea prea putin despre reusitele în domeniu daca nu aveau legatura cu politica vremii. De fapt toata activitatea s-a situat în jurul primelor succese obtinute în Anglia de formatia de calusari din Cezieni, despre care presa vremii spunea: "în 1974, de cealalta parte a Europei, în arhipelagul britanic, un grup de copii de la Cezieni avea sa sparga glacialul calm englezesc... Ceea ce nu reusisera elevii scolii de coregrafie din Montreal si cei ai scolii de dans din Leads - Anglia, si înca multi altii, au reusit copiii de la Cezieni".

În partea a doua a manifestarilor, stadionul comunei avea sa fie "pictat" pe fiecare centimetru patrat de frumusetea celor peste 250 de ii îmbracate de fetele si batrânele satului care s-au prins într-o interminabila hora pe toata suprafata stadionului pentru a etala migala cu care s-au aplecat pe pânza de cusut, scotând la iveala nepretuite frumuseti " prilej oferit specialistilor de la Muzeul Judetean, sa jurizeze. Peste 50 de lucrari au fost premiate la cele doua sectiuni vechi si noi, marele premiu revenind iilor barbatesti purtate cu fala de dansatorii Ansamblului, pastoriti cu "pasul" de neobositul Teodor Tenea (Dodu), cel care traieste prin dans, si a reusit sa duca ansamblul din Cezieni în vârful piramidei, dovada fiind participarea la Festival Cerbul de Aur, alaturi de trupe de renume din Olt, singurul judet ca reprezinta România, prin calus, la renumitul festival international de Brasov. Surpriza oferita de organizatori a fost evolutia în fata întreg suflari a localitatii a Ansamblului Profesionist Maria Tanase din Craiova, dupa care vedetele Cezienilor, si nu numai ale lor, au evoluat la cel mai înalt nivel artistic, asa cum o fac ori de câte ori au prilejul. Desi artistii craioveni îsi încheiasera demult evolutia, placerea de a-i revedea pe calusarii lui Dodu a scos multe exclamatii de apreciere, publicul marcând fiecare masura cu aplauze la scena deschisa.

De fapt, toata manifestarea s-a desfasurat sub auspiciul respectului fata de frumosul costumului popular, fapt constatat în urma comentariilor de dupa premiere... faceti loc, trece Maria Sa... Iia!