Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pascani - d. 19 octombrie 1961, Bucuresti) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician, om politic si Francmason roman. Este ales Mare Maestru in 1932. Este considerat unul dintre cei mai importanti prozatori romani din prima jumatate a secolului XX. Opera sa se poate grupa in cateva faze care corespund unor directii sau curente literare dominante intr-o anumita epoca: o prima etapa samanatorista, cea de inceput, a primelor incercari, nuvele si povestiri, o a doua mitico-simbolica, din perioada interbelica (reflectata in romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum si o ultima faza care corespunde realismului socialist, in acord cu perioada socialist-comunista la care Sadoveanu va adera ideologic.

Parintii lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia si Profira Ursache, fata de razesi. Urmeaza gimnaziul "Alecu Alecsandru Donici" la Falticeni. In timp ce studia la gimnaziu, in 1897, intentioneaza sa alcatuiasca, impreuna cu un coleg, o monografie asupra lui Stefan cel Mare, renuntand, insa, din lipsa de izvoare istorice. Urmeaza apoi cursurile Liceului National din Iasi, iar la Bucuresti studiaza dreptul. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897. In 1898 incepe sa colaboreze la foaia Viata noua alaturi de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi s.a., semnand cu numele sau, dar si cu pseudonimul M.S. Cobuz.

Se stabileste la Bucuresti, in 1904, se casatoreste, si va avea unsprezece copii. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata - Povestiri, Dureri inabusite, Crasma lui Mos Precu, Soimii - in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu".

In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva), Genoveva de Brabant, brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobandi pamant s.a. Colaboreaza la revista Samanatorul, dar se va simti mai apropiat spiritual de revista care aparea la Iasi, Viata Romaneasca. In anul 1919 editeaza, impreuna cu Tudor Arghezi, la Iasi, revista Insemnari literare. In decembrie, revista isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. Noi, cei de la Insemnari literare, reintram in curentul ei cu modestele noastre mijloace. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele Umbre si brosura In amintirea lui Creanga, iar la Editura Luceafarul, volumul Priveghiuri. Devine membru al Academiei Romane in 1921.

In anul 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani, impreuna cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin.

In 1928 publica povestirea Hanul Ancutei, apartinand perioadei de maturitate a scriitorului, fiind un volum de 9 povestiri, o imbinatie ideala a genului epic si liric.

In anul 1936 Mihail Sadoveanu, George Toparceanu, Mihai Codreanu si Grigore T. Popa scot, incepand cu luna ianuarie , revista lunara Insemnari iesene. La moartea lui Garabet Ibraileanu, Mihail Sadoveanu va evoca cu cuvinte elogioase personalitatea criticului de la revista Viata romaneasca.

Dupa anul 1947, scrisul sau vireaza spre ideologia noului regim comunist, publicand opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Rasarit. Ca recompensa pentru aceasta orientare, devine presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, functia politica maxima ocupata de un scriitor roman in timpul regimului comunist si se bucura de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.

In anul 1948 publica romanul Pauna Mica, iar un an mai tarziu in 1949, Mihail Sadoveanu este ales presedinte al Uniunii scriitorilor. Cativa ani mai tarziu, in 1952 publica romanul istoric Nicoara Potcoava, capodopera a genului. In 1954 publica volumul Aventura in lunca Dunarii.

In anul 1955, scriitorului i se confera titlul de Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu a primit Premiul Lenin pentru Pace in 1961.

Mihail Sadoveanu se stinge din viata la data de 19 octombrie 1961, fiind inmormantat alaturi de Eminescu.

Opera (selectiv)

• Floare ofilita, nuvele (1905)
• Mormantul unui copil (1905)
• Amintirile caprarului Gheorghita (1905)
• Vremuri de bejenie (1906)
• La noi in Viisoara (1906)
• Esopia (1906)
• Insemnarile lui Neculai Manea, nuvele (1906)
• Oameni si locuri,Editura Minerva a Institutului de Arte Grafice,Bucuresti (1908)
• O istorie de demult (1907)
• Duduia Margareta (1907)
• Istoria marelui imparat Alexandru Macedon in vremea cand era emirul lumii 5250 de ani (1907)
• Povestiri de seara (1909)
• Genoveva de Brabant (1909)
• Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobandi pamant (1909)
• Cantecul amintirii (1909)
• Apa mortilor (1911)
• Povestiri de petrecere si folos (1911)
• Bordeenii, roman, (1912)
• Un instigator (1912)
• Privelisti dobrogene (1914)
• Neamul Soimarestilor, roman (1915)
• Foi de toamna (1916)
• Printre gene (1916)
• 44 de zile in Bulgaria (1916)
• Umilitii mei prieteni (1917)
• Umbre (1919)
• In amintirea lui Creanga (1919)
• Priveghiuri (1919)
• Povestiri pentru moldoveni (1919)
• Cocostarcul albastru (1921)
• Strada Lapusneanu (1921)
• Neagra Sarului (1922)
• Pildele lui cuconu Vichentie (1922)
• Lacrimile ieromonahului Veniamin (1922)
• Oameni din luna (1923)
• Ti-aduci aminte (1923)
• Razboiul balcanic (1923)
• Venea o moara pe Siret (1924)
• Tara de dincolo de negura (1926)
• Dumbrava minunata (1926)
• Povestiri pentru copii (1926)
• Dimineti de iulie. Stigletele (1927)
• Demonul tineretii (1928)
• Hanu-Ancutei (1928)
• Imparatia apelor (1928)
• O intamplare ciudata (1928)
• Olanda, reportaje de calatorie in Olanda (1928)
• Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda, roman (1929)
• Baltagul, roman (1930)
• Departari, roman (1930)
• Maria Sa, puiul padurii, roman (1930)
• Nunta domnitei Ruxandra, roman (1932)
• Uvar (1932)
• Creanga de aur, roman (1933)
• Locul unde nu s-a intamplat nimic (1933)
• Soarele in balta sau aventurile sahului (1934)
• Noptile de Sanziene, roman (1934)
• Viata lui Stefan cel Mare, biografie (1934)
• Trenul fantoma (1934)
• Cele mai vechi amintiri (1934)
• Cuibul invaziilor (1935)
• Povestiri alese (1935)
• Pastile blajinilor (1935)
• Inima noastra, (1935)
• Povestiri pentru copii (1935)
• Cazul Eugenitei Costea (1936)
• Ion Creanga, conferinta (1936)
• Ion Neculce, conferinta (1936)
• Tara cangurului (1937)
• Istorisiri de vanatoare (1937)
• Ochi de urs (1938)
• Valea Frumoasei (1938)
• Morminte (1939)
• Fratii Jderi, (1935-1942),
  o vol. I, Ucenicia lui Ionut, (1935)
  o vol. II, Izvorul Alb, (1936)
  o vol. III, Oamenii Mariei Sale, (1942)
• Divanul persian, roman (1940)
• Cincizeci de ani de la moartea lui Creanga, conferinta (1940)
• Vechime (1940)
• Ostrovul lupilor (1941)
• Povestirile de la Bradu- Stramb (1941)
• Anii de ucenicie (1944)
• Fantazii rasaritene (1946)
• Caleidoscop (1946)
• Nada Florilor, amintirile unui pescar cu undita (1951)
• Nicoara Potcoava, roman (1952)
• Insemnari pe marginea articolului 80 (1952)
• Aventuri in Lunca Dunarii (1954)
• Evocari (1954)

Literatura proletcultista

• Lumina vine de la Rasarit, reportaje din URSS (1945)
• Pauna mica (1948)
• Mitrea Cocor (1949)
• Marturisiri (1960)

Monografii critice

• Savin Bratu, Mihail Sadoveanu, o biografie a operei, Bucuresti, 1963
• Constantin Ciopraga, Mihail Sadoveanu, Bucuresti, 1963
• Nicolae Manolescu, Sadoveanu sau utopia cartii, Bucuresti, 1976
• Pompiliu Marcea, Lumea operei lui Mihail Sadoveanu, Bucuresti, 1976
• Profira Sadoveanu, Viata lui Mihail Sadoveanu. Copilaria si adolescenta, Bucuresti, 1976
• Ion Vlad, Cartile lui Mihail Sadoveanu, Cluj, 1981
• Fanus Bailesteanu, Introducere in opera lui Mihail Sadoveanu, Craiova, 2001
• Alexandru Paleologu, Treptele lumii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu, Iasi, 2007
• Monica Spiridon, Sadoveanu-divanul inteleptului cu lumea, Albatros, 1982