Scopul Francmasoneriei

Scopul Francmasoneriei este de a forma oameni liberi, in adevaratul sens al cuvantului si de bune moravuri prin cautarea armoniei cu sinele.

Francmasonii trebuie sa ajunga la stadiul de a intelege prin campul constiintei, inconstientul.

Ei practica introspectia, lucrand cu simboluri si mituri. Invata sa recunoasca ratiunea, intuitia si imaginatia, unind de asemena, vointa de a munci, dorinta de a sti mai mult, cu iubirea aproapelui.

Ei stiu ca termenii: Munca - Eu - Iubire nu pot fi separati; a privilegia unul dintre acesti termeni, sau a-l neglija pe vreunul nu conduce decat la deteriorarea celorlalti. Numai asa se pot angaja, la construirea Templului Umanitatii , ajungand la armonia cu sinele si apoi cu intreaga lume.

Ca atare, aspirantul trebuie sa inteleaga bine obligatiile pe care si le asuma la intrarea sa in Ordin. Aceste obligatii sunt importante si solemne in cel mai inalt grad; el are datoria de a le indeplini pana la capat cu onoare.

El trebuie sa traiasca in corectitudine si demnitate si sa progreseze din punct de vedere moral.

In acelasi timp, trebuie sa ia parte la intrunirile regulare ale Lojii, exceptand cazul in care un motiv cu adevarat serios il impiedica. Aceste adunari au loc in general de doua ori pe luna.

Adevaratul Mason considera frecventarea Lojii sale nu ca pe o simpla indatorire, ci ca pe un mare privilegiu, tinand cont ca, daca Loja exista pentru a-i ajuta pe membrii sai, lui ii este destinata o sarcina cu mult mai extinsa si mai inalta: aceia de a raspandi asupra lumii influenta spirituala a Masoneriei.

Asistand in mod regular la adunari, el participa activ la acest mare act. De perseverenta de care va da dovada va depinde progresul sau in Ordin.

Ca adevarat Francmason, aspirantul trebuie sa pastreze cu grija secretul si prudenta in ceea ce priveste Francmasoneria, ca si de probleme legate de Ordin. Trebuie sa se considere ca fiind in mod definitiv legat de acest juramant.