Alecu Russo

Alecu Russo (n. 17 martie 1819, Chisinau - d. 5 februarie 1859) a fost Francmason roman, poet, prozator, eseist, memorialist si critic literar roman (originar din Basarabia), ideolog al generatiei de la 1848. Este autorul volumului Cantarea Romaniei, tiparit anonim. Fara a revendica vreodata explicit aceasta opera, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literara din istoria literaturii romane.

Date Biografice

S-a nascut in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii in Elvetia. Dupa studiile din Elvetia, isi continua studiile la Institutul lui Francois Naville din satul Vernier de langa Geneva. Pe bancile institutului scrie primele sale incercari literare. Majoritatea lucrarilor au fost scrise in limba franceza si au aparut postum in traducerea lui Alecsandri, Odobescu.

Opera literara

• Cantarea Romaniei (1850)
• Amintiri
• Iasii si locuitorii lui in 1840
• Palatul lui Duca Voda
• Decebal si Stefan cel Mare
• Piatra Teiului
• Stanca Corbului

Cronologie

• 17 martie 1819 - Se naste Alecu Russo (numele vechi este Rusul sau Rusu), fiul lui Iancu Rusu, proprietar de pamanturi intr-un sat pe valea Bacului, in Basarabia, Prodanestii Vechi.
• 1829 - Este trimis de catre tatal sau (mama ii murise in acest an in urma epidemiei de holera) in Elvetia, la Institutul lui François Naville de la Vernier, unde invata limbile franceza si germana.
• 1836 - Tanarul Russo scrie poemele La mort d'Alibaud si Epitaphe d'Alibaud in limba franceza. Louis Alibaud fusese un tanar care a intreprins un atentat impotriva regelui Ludovic Filip, dar, nereusind, a fost condamnat la moarte. De pe acum, Russo se dovedeste un revoltat, cu un deosebit simt al dreptatii si al egalitatii, un liberal in gandire, fiind, mai apoi, ideologul miscarii revolutionare de la 1848 din Moldova.
• 1839 - Se intoarce in Moldova, probabil la mosia de la Negrisoasa, in tinutul Bistritei, unde tatal sau arendase niste pamanturi. Impreuna cu Alecsandri intreprind o calatorie in tinuturile Neamtului, intrand in contact cu frumusetea folclorului, cu peisajul romanesc. Acestea toate, calatorii si impresii, vor deveni material etnopsihologic pentru celebra Piatra Teiului.
• 1840 - Se stabileste la Iasi, in urma unor dezacorduri cu familia. Impresionat de locuri si de locuitori, Alecu Russo scrie Iasii si locuitorii lui la 1848 (in franceza).
  • Scrie Studie nationale, lucrare aparuta postum sub ingrijirea lui V. Alecsandri.
• 1841 - Domnitorul Mihail Sturdza ii incredinteaza un post de functionar la Tribunalul districtual de la Piatra Neamt.
• 1845 - Alecu Russo scrie piesele Bacalia ambitioasa si Jicnicerul Vadra sau Provincialul la Teatrul National.
  • La Manjina, mosia lui C. Negri, face cunostinta cu mai multi intelectuali progresisti munteni, printre care si Nicolae Balcescu.
• 1846 - Se reprezinta la Iasi Bacalia ambitioasa si, apoi, Jicnicerul Vadra.
  • Apare in Albina Romaneasca articolul Critica criticii, un studiu programatic in spiritul Introductiunii de la Dacia literara.
  • In urma reprezentarii comediei Jicnicerul Vadra, Alecu Russo este surghiunit la Manastirea Soveja; scrie jurnalul Soveja. Ziarul unui exilat politic la 1846, publicat postum de Al. Odobescu.
• 1847 - Scrie articolele Poezia populara si Decebal si Stefan cel Mare, publicate postum in Foaia societatii pentru literatura si cultura romana din Bucovina.
  • Dupa incercarea lui Negruzzi din 1840, Poezia populara devine o opera fundamentala de cercetare a folclorului.
• 1848 - Participa la miscarea revolutionara din Moldova alaturi de V. Alecsandri; in urma esecului acesteia, Russo pribegeste mai intai in Ardeal, pentru ca apoi sa se stabileasca la Paris.
• 1850 - Apare in Romania Viitoare, revista politica a romanilor exilati la Paris, Cantarea Romaniei (versiune franceza): "Dar ceea ce ar ajunge a face din Russo unul dintre numele mari ale literaturii noastre e tanguirea intitulata "Cantarea Romaniei" ... E o scurta ochire asupra trecutului tarii, in toata vitejia si durerea ce cuprinde, cu blesteme de profet fanatic impotriva ticalosilor timpului de fata si cu perspective limpezi deschise asupra viitorului. O simtire tot atat de aleasa pe cat de puternica, o mare putere de a concretiza in icoane gandurile de pareri de rau sau de sperante dau acestei scurte bucati o valoare pe care unii n-au atins-o si n-o ating, si nimeni, in curgerea vremurilor, n-a mai gasit astfel de accente pentru a mangaia si imbarbata maica in suferinta, "tara cea draga", si in acelasi timp, pentru intaia oara se cauta in desfasurarea venimentelor ce alcatuiesc istoria noastra un rost filosofic" (Nicolae Iorga).
• 1851 - Se intoarce in tara; publica in Zimbrul scrierea Studie moldoveana sub pseudonimul Terentie Hora.
• 1855 - Dupa o absenta mai lunga in publicistica, Alecu Russo publica in Romania literara a lui Vasile Alecsandri Cugetari. Adept al unui conservatorism literar si lingvistic, fara a fi potrivnic influentelor apusene, inversunat critic al "restauratorilor" limbii, al latinistilor si al "ardelenismului", Alecu Russo vede evolutia limbii si a literaturii romane cu o cumpanita gandire, tinand seama de traditie: "Daca este ca neamul roman sa aiba si el o limba si o literatura, spiritul public va parasi caile pedantilor si se va indrepta la izvorul adevarat: la traditiile si la obiceiurile pamantului, unde sunt ascunse inca si formele si stilul; si de as fi poet, as culege mitologia romana, care-i frumoasa ca si cea latina si greaca; de as fi istoric, as strabate prin toate bordeiele sa descopar o amintire sau o rugina de arma; de as fi gramatic, as calatori pe toate malurile romanesti si as culege limba".
  • Apare in Romania literara a lui Alecsandri Cantarea Romaniei (versiunea romaneasca).